Pasagerii

Titlu: Pasagerii

Autor: Monica Tonea

Editură: Casa de pariuri literare

  Monica Tonea s-a născut la 28 iunie 1977 în Constanța. A studiat filologia la liceul „George Călinescu” din Constanța; este licențiată a Facultății de Litere, Filosofie și Istorie din Timișoara, cu specializarea în Jurnalistică și Științele Comunicării.

A publicat de-a lungul timpului articole și texte literare în Literomania, Revista de Povestiri, Liternautica, Itaca Dublin și pe blogurile Adevărul. Este editor la revistele Timpul Bruxelles și Itaca Dublin.

A debutat editorial cu volumul de povestiri Piatră de hotar, editura Libris (Creator), 2019.

  Să purcedem la treabă, după schema deja cunoscută de voi și să ne îndreptăm atenția asupra romanului Pasagerii. 

   Personaje: Fiecare dintre acestea reprezintă o instanță a realitații, o anumită tipologie de om, o stare, un sentiment. 

Eric este ,,un soi de fericire monotonă". Serge/Sergiu este obiectul dezirat, obsesia. Ilona este pe de o parte ,,pasagera" sau cum o numește un alt personaj ,,tranzitul meu de vreme lungă" și cel care dorește. 

Mattias este fiul lui Sergiu ,,trăsăturile lor se amestecau" și mediatorul (cu sensul de cel care se află între cel ce dorește și cel dorit). 

  Plotul este construit în jurul unei povești de dragoste bazate pe o obsesie care-și are rădăcinile în copilărie, înstrăinare, singurătate. 

  Povestea de dragoste respectă unul dintre cele mai importante concepte apărute la Sapho (poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr) și teoretizată de Rene Girard în ,,Minciună romantică și adevăr romanesc". 

,,Dorința triunghiulară" pare să fie o chestie incidentală, la prima vedere, însă nu e.

  În momentul în care Ilona merge să-l plimbe pe Rufus, atunci în băiatul lui Serge, Mattias, se înfiripă prima scânteie erotică.  

Acest triunghi format din tată, fiu și Ilona scoate la iveală o altă trăsătură interesantă a romanului. 

  Pasagerii împrumută câteva caracteristici ce aparțin Tragediei. Personajele puternice sunt angajate în lupta cu destinul potrivnic și cu  propriile sentimente.

  În opera lui Sofocle, Oedip Rege/Oedip la Colonos regăsim aceeași dorință de a schimba ,,voia sorții", dar fără reușită de izbândă.  

  Vocabular: Expresii ca Bof; Merde; Panache; Insurmontabil; Voilà oferă autenticitate personajelor și textului. Limbajul elevat, imaginile poetice, propozițiile lungi și sincopele de la nivelul poveștii (momentele de visare) fac din acest roman o perlă găsită în apele cristaline din zona Alpilor Maritimi. 

  Narator:  Ilona este narator - personaj. Trucul interesant, nu nepărat nou, ci realizat bine este cel cu jurnalul. Mattias citește din jurnalul Ilonei în timp ce ei călătoresc. Ilona citește din însemnările lui Sergiu.

  În romanele lui Kundera există naratori multipli, din gura cărora auzim variante complet diferite, dar care se referă la aceeași situație. Adevărul este relativ.

Concluzie: Dau acestui roman 5/5 dar trebuie să vă avertizez în privința unui lucru: Aveți răbdare până ajungeți la Partea a II-a pentru că e un roman cu un început destul de alambicat.  

Găsiți cartea aici

With love, dimineți târzii!

Mă'nclin!